Un apropiat a decedat și, în mijlocul procedurilor administrative, o întrebare se pune des: cine trebuie să se ocupe de declarația de impozit pe venit a defunctului? Spre deosebire de o idee larg răspândită, decesul nu șterge această obligație. Moștenitorii sau soțul supraviețuitor trebuie să transmită veniturile defunctului administrației fiscale, chiar și pentru anul în care acesta a decedat.
Răspunsul depinde direct de legătura care unea declarantul și defunctul. Un soț, un părinte sau un copil sunt în situații diferite din punct de vedere fiscal, iar obligațiile lor pot diferi semnificativ.
Cine trebuie să depună declarația de impozit după deces?
Persoana care trebuie să se ocupe de aceasta depinde de statutul civil și familial al defunctului la momentul decesului. În orice caz, aceasta responsabilitate revine moștenitorilor, soțului supraviețuitor sau legatarilor care au acceptat succesiunea, nu administrației fiscale.
Dacă soțul dumneavoastră a decedat
Soțul supraviețuitor trebuie să depună o declarație de impozit pentru anul decesului, care cuprinde veniturile familiei din perioada 1 ianuarie până la data decesului. Moștenitorii care au acceptat succesiunea au obligația de a declara și veniturile defunctului din acea perioadă. Declarația urmează regulile generale de impozitare prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Dacă un părinte a decedat
Când un părinte decede, moștenitorii care au acceptat succesiunea trebuie să completeze Declarația unică (formular 212) pentru perioada de la 1 ianuarie până la data decesului, indiferent că defunctul era PFA, liber profesionist sau avea venituri din alte surse (chirii, investiții etc.). Obligația fiscală se transferă direct asupra acestora conform art. 90 din Codul de procedură fiscală.
Dacă un copil aflat în întreținere a decedat
Un copil minor sau dependent din punctul de vedere fiscal al părinților nu are în principiu o declarație separată de completat: veniturile acestuia, dacă sunt, sunt integrate în declarația părinților până la data decesului. Nu există o procedură fiscală distinctă în acest caz, decât dacă copilul era major și avea obligații fiscale proprii.
Care este termenul pentru a declara veniturile defunctului?
Termenul de depunere a declarației urmează calendarul fiscal obișnuit. Declarația veniturilor defunctului trebuie depusă în același moment ca și a celorlalți contribuabili, în funcție de modalitatea de depunere aleasă și de locul de reședință. Nu există un termen scurtat specific legat de deces, decât în situații cu dificultăți suplimentare.
În practică, moștenitorii ar trebui să nu aștepte până în ultima clipă. Strângerea documentelor defunctului (avertismentul de impozitare anterior, relevate bancare, certificatul de deces) necesită timp, iar o declarație incompletă sau întârziată poate atrage amenzi care vor onera succesiunea.
Cum se completează declarația de impozit în anul decesului
Declarația trebuie completată menționând explicit că se referă la o persoană decedată și data decesului. Aceasta se depune în conformitate cu procedurile generale ale ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală), fie online prin intermediul contului defunctului, dacă moștenitorii au acces și au comunicat acest lucru administrației fiscale, fie pe cale poștală la direcția de finanțe publice a locului de reședință al defunctului.
Toate veniturile percepute până la data decesului trebuie declarate: salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din investiții. Cheltuielile deductibile și creditele de impozit aplicabile rămân valabile. Calculul final se efectuează pentru perioada până la decesul declarantului, iar orice diferență se regularizează prin decizia de impunere emise de administrația fiscală.
Greșeala care costă: uitarea depunerii declarației moștenitorilor
Mulți moștenitori depun doar veniturile defunctului și uită să-și declare propriile venituri din perioada următoare decesului sau neglijează declarațiile obligatorii care le revin. Rezultatul: regularizări fiscale pot veni luni mai târziu, când succesiunea este deja încheiată.
Obligații fiscale suplimentare ale moștenitorilor
Pe lângă impozitul pe venit, moștenitorii care au acceptat succesiunea au și alte obligații fiscale. Conform Codului de procedură fiscală, aceștia dobândesc statutul de debitori fiscali și trebuie să îndeplinească orice alte obligații fiscale care au revenit defunctului și nu au fost îndeplinite.
Este important ca moștenitorii să păstreze copii ale documentelor depuse (certificatul de deces, declarația de impozit, alte documente transmise administrației fiscale). Acestea servesc drept referință în caz de control ulterior sau de întrebări din partea ANAF cu privire la declararea veniturilor și repartizarea obligațiilor fiscale între defunct și moștenitori.
| Procedură | Cine se ocupă | Termen indicativ |
|---|---|---|
| Declarația unică și alte declarații de venituri ale defunctului | Moștenitorii acceptanți | Calendarul fiscal obișnuit |
| Comunicarea decesului ANAF | Moștenitorii sau notarul | Cât mai curând posibil după deces |
| Depunerea altor obligații fiscale neîndeplinite | Moștenitorii acceptanți | Conform legii pentru fiecare tip de obligație |
Alte demersuri și precauții importante
După notificarea ANAF cu privire la deces, administrația fiscală poate lua măsuri pentru blocarea conturilor fiscale ale defunctului și redirecționarea oricăror corespondențe către moștenitori. Este recomandabil ca moștenitorii să se informeze asupra tuturor obligațiilor fiscale care au putut cădea asupra defunctului în anii anteriori, pentru a evita probleme ulterioare.
Notarul care întocmește documentele succesorale poate fi, de asemenea, un partener util în gestionarea aspectelor fiscale, deoarece are cunoștințe asupra procedurii și poate facilita comunicația cu ANAF. Conform legislației fiscale, responsabilitatea legală pentru declarațiile de impozit aferente anului decesului revine exclusiv moștenitorilor care au acceptat succesiunea.
